„Nu este bine să mănânci multă miere.”
Proverbe 25:27
Carbohidraţii fac deliciul unei mese fie că e vorba de un cartof copt, de o coajă rumenă de pâine sau de o felie zemoasă de pepene , dar sunt pe lista interzisă a persoanelor care suferă de anumite afecţiuni medicale, precum diabet zaharat, sau a celor cu silueta prea rotunjită, cărora diete celebre le promit zvelteţea prin privarea de acești nutrienţi.
Cel mai recent studiu american consacrat procentului de carbohidraţi din alimentaţie arată că dietele low-carb sunt legate de o mortalitate mai înaltă, mai puţin în cazul vegetarienilor. Și dietele bogate în carbohidraţi sunt asociate cu reducerea duratei de viaţă, motiv pentru care cercetătorii spun că un aport moderat de glucide ar fi cheia unei alimentaţii sănătoase, care să prelungească viaţa.
După ce au monitorizat timp de 25 de ani un lot de 15.400 de persoane, cercetătorii au constatat că dietele în care carbohidraţii reprezentau sub 40% din caloriile zilnice, dar și cele în care carbohidraţii aduceau peste 70% din totalul caloric zilnic se asociau cu o creștere a mortalităţii, în timp ce consumatorii moderaţi de carbohidraţi (50-55% din energia zilnică) înregistrau riscul cel mai mic de mortalitate. Rezultatele obţinute au fost comparate cu alte 7 studii observaţionale, ce au inclus peste 430.000 de persoane din peste 20 de ţări.
Dr. Sara Seidelmann, coordonatoarea studiului, menţionează că dietele care înlocuiesc carbohidraţii cu proteine și grăsimi trebuie descurajate, pentru că cercetările arată că, deși reduc pe termen scurt atât greutatea corporală, cât și riscul cardiometabolic, nu sunt benefice pentru sănătate pe termen lung.
Există însă o menţiune specială pentru vegetarieni, explică Seidelmann: o dietă low-carb în care glucidele au fost înlocuite cu grăsimi și proteine din plante poate promova o îmbătrânire sănătoasă.
Ceea ce demonstrează că, de fapt, nu e atât de mult vorba despre carbohidraţi în sine, după cum subliniază epidemiologul Walter Willet: „Prea mulţi și prea puţini carbohidraţi pot fi dăunători, dar ceea ce contează cel mai mult este tipul de grăsimi, proteine și carbohidraţi.”
Sursă: semneletimpului.ro