„Nu gândi rău împotriva aproapelui tău, când locuiește liniștit lângă tine.”
Proverbe 3:29
O serie de stereotipii guvernează implacabil și azi societatea românească după un sfert de veac de la înlăturarea regimului comunist. Sunt idei care nu fac decât să alimenteze o existență paralelă cu lumea în care trăim. Una dintre acestea e că românii sunt toleranți față de minoritățile etnice. Studiile sociologice arată că lucrurile nu stau deloc așa. De pildă, un bucureștean care nu a călcat niciodată într-o localitate din Harghita sau Covasna cu populație majoritară de etnie maghiară, afirmă apăsat că ungurii din Ardeal sunt șovini, extremiști, răzbunători.
Potrivit unui sondaj Avangarde din decembrie anul trecut, doar 9% dintre români ar accepta ca membri de familie sau rude prin alianță maghiari, tot 9% evrei, 6% romi, 11% germani. Și mai concludent în ceea ce privește stereotipul că românii sunt binevoitori cu etnicii minoritari este faptul că doar 9% ar accepta să lucreze împreună cu maghiari, 10% cu evrei, 13% cu romi, 10% cu germani (B1TV, 13 decembrie 2023). Ce-or fi având de împărțit românii cu cei 22.907 de germani (din cei peste 750.000 de șvabi și sași care trăiau în Regat în anii ᾿30) și cu cei 2.378 de evrei (din cei peste 700.000 care trăiau în special în Moldova înaintea Holocaustului) care au mai rămas în România, conform datelor recensământului din 2022? Dintr-o populație mult mai civilizată decât cea majoritară, documentele desecretizate ale fostei Securități arată că în timpul dictaturilor lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu statul comunist a „vândut” peste 230.000 de etnici germani, pentru care Germania Federală a plătit 3-4 miliarde de mărci. Stereotipul că românii neaoși sunt primitori cu românii de altă etnie dă seama de o indulgență vinovată față de noi înșine. Și de întrebarea care așteaptă un răspuns de două decenii și jumătate: Cum scăpăm de noi?
Sursă: https://ziare.com/romani/romanii-nu-vor-sa-doarma-in-pat-cu-o-persoana-de-alta-etnie-1861160