„A zidit, lipite de zidul casei, mai multe rânduri de odăi, unul peste altul, de jur împrejur, care înconjurau zidurile casei, Templul şi Sfântul Locaş, şi a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur.”
1 Împărați 6:5
Oraşele-palat ale civilizaţiei minoice de pe insula Creta erau proiectate simetric şi constituiau centre politice, economice şi culturale.
Scara socială minoică, dominată de conducător, s-a reflectat şi în modul în care au fost proiectate oraşele. Palatul regelui se afla întotdeauna în mijloc şi concentra politica, economia şi cultura oraşului. Regele avea probabil şi atribuţii religioase, dar nu s-au păstrat nici numele, nici portretele conducătorilor. Palatele aveau un plan uniform şi simetric. Aripile lor conţineau numeroase încăperi care formau un labirint, grupate în jurul unei curţi interioare dreptunghiulare şi dotate cu un sistem de canalizare avansat pentru acele timpuri. S-au păstrat fresce murale remarcabile şi pline de culoare, vechi de patru milenii, care descriu scene variate. Arta a avut la început mai mult o funcţie decorativă, dar reprezentări naturaliste de plante, oameni şi animale, cum ar fi delfinii, au predominat mai târziu.
Cel mai important palat din Creta a fost cel din Cnossos, cu aripi care aveau între două şi patru etaje. Vilele şi locuinţele erau plasate în jurul palatului, în vreme ce mormintele se aflau dincolo de marginea localității. Orașul avea aproape o mie de locuinţe, luminate natural datorită unui sistem ingenios. Un cutremur a distrus primul palat de la Cnossos în jurul anului 1750 î.Hr. A fost însă reconstruit cu o suprafaţă mai mare de 5080 metri pătraţi, dezvăluind supremaţia pe care o deţinea conducătorul din Cnossos pe insula Creta. Cutremurele care au urmat au mai distrus câteva clădiri.
Aproximativ în 1450 î.Hr., Creta şi Cnossos au fost cucerite de micenieni. Începând cu anul 1100 î.Hr., Creta a fost asimilată de civilizaţia greacă de pe continent.
Sursă: Istorii regăsite