Problema făuririi păcii este că ea este atât de grea. Pentru unii oameni, cel mai ușor lucru este să lupte pentru orice își doresc. Creștinii care poartă cu seriozitate numele de creștin își îndreaptă însă lupta împotriva diavolului și a propriei firi rele.
Pentru alți oameni, cel mai ușor este să cedeze pur și simplu. Să se înțeleagă cu toată lumea. Să trăiască și să-i lase și pe ceilalți să trăiască. Să evite orice conflict și orice dificultate, iar lucrul acesta să-l numească „pace”.
Iată definiția lui Dumnezeu:
Fă dreptate. Aceasta înseamnă să-i aperi pe cei asupriți, să-i ajuți pe cei nevoiași, să-i observi pe oamenii invizibili de la marginea societății și să auzi strigătele tăcute ale celor flămânzi și lipsiți de drepturi. S-ar putea să fie nevoie să iei poziții nepopulare. Poate vei fi insultat sau ridiculizat. Poate vei ajunge chiar la închisoare, asemenea lui Martin Luther King Jr.
Iubește mila. Arată bunătate prietenilor și familiei, chiar și atunci când prietenii te irită sau membrii familiei te scot din sărite. Arată bunătate copiilor nepopulari de la școală. Arată bunătate colegilor considerați ciudați la serviciu. Arată bunătate... ai crede?... chiar și față de tine însuți.
Umblă smerit cu Dumnezeul tău. Am încheiat cercul în analiza valorilor fundamentale cuprinse în porunca a treia. Dumnezeu nu dorește să facem glume ușuratice cu Numele Lui și nici să-l folosim pentru a-i blestema pe copiii Lui, indiferent cât de mult ne-ar irita. Nu dorește să mergem pur și simplu la biserică, să ocupăm un loc pe bancă, să cântăm melodii frumoase și să ne numim creștini, dacă acest nume nu înseamnă nimic. De fapt, El a spus:
Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.
Dumnezeu dorește să recunoaștem pe deplin — atât cât suntem în stare — puterea, slava și bunătatea uimitoare aflate în Numele Lui. Dorește să trăim ca fii și fiice ale Sale, pe deplin conștienți de iubirea și bucuria cu care ne privește. Dorește să umblăm smeriți cu El, fără să ne plecăm permanent capul și să adoptăm atitudinea de martir, dar nici fără să ne ridicăm nasul și să ne purtăm ca și când am avea toate răspunsurile.
Marele EU SUNT, păstrează-mă simplu în iubirea Ta: să fac ceea ce dorești, să fiu față de ceilalți la fel de bun cum ești Tu față de mine, încrezător, dar nu mândru, smerit, dar fără să mă desconsider. Doresc să port Numele Tău cu întreaga putere și iubire pe care le cuprinde. Amin.