„Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, până când m-am sculat eu, Debora, până când m-am ridicat eu, ca o mamă în Israel.”
Judecători 5:7
În timpul celui de-al doilea Război Mondial, când în Varșovia ocupată de naziști se instaurează Ghetoul Varșoviei, Irena profită de avantajul pe care i-l ofera postura de lucrător social pentru a fura și a trimite în locuri sigure o sută de copii. Ajutată de colegii din mișcarea de rezistență Zegota, le falsifica documentele și îi ajuta să găsească adăpost. Un permis special îi permitea să intre în ghetou pentru a depista eventualele cazuri de tifos și a preveni extinderea acestuia în afara zidurilor. Sub acest pretext, Sendler ascunde în ambulanțe, pachete sau valize, copii de diferite vârste. Ține și o evidență a numelor adevărate, pe care le îngroapă în borcane, cu dorința de a reuni familiile odată cu încheierea războiului. În 1943, este arestată de Gestapo, torturată și condamnată la moarte. Irena își salvează viața mituind gardienii care o însoțeau în drumul spre execuție. După război, numeroasele încercări de a găsi părinții copiilor rămân fără rezultat. Cei mai mulți dispăruseră în lagărul din Treblinka. A fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace în 2007 și în 2008. Ea este o dovadă vie că femeile pot fi peste măsură de curajoase.